In weekend am fost la Vlad pentru o sarmala, un whisky si un pahar de vin. Dupa ceva timp mi-a aratat jocul Prototype. Timp de 7 ore nu m-am desprins de PC.
Prototype este un joc de o violenta extrema, deci daca nu te simti bine la privelistea capetelor insangerate si corpurilor umane despicate mai bine ignori review-ul urmator si jocul in sine.
As putea povesti ore intregi despre sentimentele care te incearca in timpul jocului si dinamismul actiunii, dar am sa las un review video sa iti explice ce inseamna Prototype.
Am descoperit pe pielea mea urmatoarea ordine nefasta a comenzilor pentru tabul “States” in interfata Fireworks: operatiunea “Delete” este imediat sub “Duplicate”.
E o greseala in designul de interfata pentru ca mi se intampla des sa-mi fuga cursorul pe stergere cand de fapt vreau sa duplic ceva.
Situatia e agravata de faptul ca nu pot folosi comenzile Copy / Paste mult mai naturale in aceasta circumstanta. Totusi, pot sa dau “Undo”.
Argumentul logic
Conform legii lui Fitts un element de interfata este cu atat mai usor de actionat cu cat efortul de a ajunge la el este mai mic (viteza cursorului / precizie / acceleratie).
In general in interfete vei vrea sa pui butoanele care declanseaza actiuni distructive in pozitii care obliga utilizatorul sa depuna un efort considerabil mai mare decat pentru a actiona alte comenzi mai des utilizate. Facand asta impiedici executarea accidentala unor actiuni radicale.
Nu confunda aceasta opinie cu a face un workflow complicat de stergere in orice situatie. Daca interfata se ocupa de distrugerea unor elemente actiunea cea mai importanta este “delete” deci vrei ca declansatorul sa fie mai proeminent.
tr.im este un serviciu cu acelasi scop ca si tinyurl.com – ia un URL lung, il stocheaza in baza sa de date si iti ofera un URL mult mai scurt care redirectioneaza spre cel original. Tinyurl avea la baza ideea ca iti va fi mult mai usor sa tii minte un URL scurt. S-a dovedit ca cea mai buna utilizare a acestor servicii vine impreuna cu Twitter unde ai limita de 140 de caractere / mesaj.
De ce imi place tr.im:
economie de caractere suplimentare (13 -http://tr.im/ vs 19 – http://tinyurl.com/)
mai usor de tinut minte si de scris in browser (sunt un lenes)
integrare cu twitter
ceva statistici la URL-urile accesate
o interfata web mai placuta (moftul meu)
Stiu ca mai exista o sumedenie de alte servicii care fac acelasi lucru dar mie imi place tr.im.
Grooveshark e un music-on-demand radio online care ofera un serviciu numit tinysong.com prin care postezi pe contul tau de twitter un link spre piesa pe care o asculti.
Pe homepage la Apple.com e un counter care iti atrage atentia ca App Store (magazinul de aplicatii pentru produse Apple) va atinge 1 miliard de download-uri.
E adorabil pentru ca Apple va atinge acest numar (pe homepage) cand isi doreste, conform lui downloadcounter.js. Scriptul de JS nu face call-uri asincrone la server, nici macar ocazionale, ci ruleaza un algoritm simplu de incrementare. Singurul punct in care scriptul vorbeste cu serverul mama este la incarcarea paginii cand isi ia cea mai mare valoare atinsa dintr-un fisier text sincronizand data serverului cu cea a localelor de unde ruleaza counterul.
Apple ruleaza scriptul de incrementare pe baza unor predictii obtinute din deja aproape 1 miliard de downloads deci nu face mult rau. Totusi mi-ar fi placut sa vad din cand in cand un call de sincronizare cu numarul oficial de download-uri de la server – de dragul corectitudinii si calitatii cu care Apple isi obisnuieste audienta.
Daca lucrezi cu Prototype.js si ai nevoie de o idee pentru un algoritm de incrementare + counter sa te uiti in cel de la Apple. Daca poti citi cod JS obfuscat o sa il gasesti interesant :)
O comedie simpla, usor de digerat.
Stan face afaceri imobiliare necurate si ajunge la inchisoare. Pentru a-si pazi fundul ca sa nu fie violat de alti detinuti personajul invata diferite tehnici de autoaparare si face tot ce ii sta in putinta ca sa para un dur intangibil.
Trailerul filmului promite dar cand vezi: “starring Rob Schneider, directed by Rob Schneider, produced by Rob Schneider” iti vine ideea ca filmul e facut cam pe gustul sau.
“Big Stan” este un film in care Rob Schneider isi confera o imagine radical diferita de cea de pampalau adoptata in alte roluri pe care le-a mai jucat (ex: Deuce Bigallow) cu riscul de a cadea intr-o penibilitate absurda.
Filmul nu a reusit sa ma impresioneze dar a fost o gustare cinematica placuta.
Religulous
Un documentar curajos despre religii, care pune degetul pe rana si toarna sare.
Daca ai inteles Borat dincolo de prosteala obscena te va interesa Religulous pentru ca vine de la acelasi regizor. Implicit renumele promite mult si se ridica la inaltimea asteptarilor mele.
Bill Maher strabate lumea intervieveaza credinciosi si reprezentanti ai mai multor religii in incercarea de a gasi fundamente rationale pentru increderea oarba pe care oamenii o au in divinitate, indiferent sub ce forma se prezinta ea. Mi-a placut documentarul pentru ca are curaj; creatorii filmlui nu au plecat la drum sa obtina o paralela cuminte intre religii ci sa provoace individul astfel incat sa inteleaga principiile rationamentului sau raportat la credinta pe care o manifesta.
Filmul nu incearca sa iti canalizeze atentia spre o anumita religie – atinge de la crestini la musulmani si evrei, vorbeste cu reprezentantului unui cult bazat pe consumul de droguri si expune legatura stransa dintre politica si credinta. Evident ca documentarul se confruta cu oponenta vehementa din partea adeptilor tuturor religiilor. Echipa de filmare a fost data afara din Vatican si gonita de langa palatul mormonilor.
Religulous nu este un film pentru tine daca esti un credincios convins. Iti va provoca multe din conceptiile tale despre credinta prin expunerea realitatii care se ascunde in spatele reprezentantilor religiei pe care o urmezi.
Documentarul trebuie privit cu o minte deschisa.
Il recomand!
Microjobs.ro este un serviciu web care permite urmarirea de anunturi de job-uri postate pe Twitter.
Comparativ cu jobjob.ro care interogheaza automat site-uri de joburi, face sortari semantice si permite cautari globale, microjobs.ro este un efort tehnic nesemnificativ. Totusi, conceptul nu este deloc naiv.
Un job intra in microjobs.ro prin contribuita unui utilizator de Twitter care foloseste o sintaxa specifica. Deci serviciul cere implicare umana directa si nu actioneaza ca un agregator automat.
Avantaje
Tehnic vorbind microjobs.ro este o capusa – se bazeaza pe o sursa de continut administrata de alte sisteme. Acest lucru este benefic dezvoltatorilor pentru ca a permis lansarea rapida a serviciului fara efort semnificativ:
inregistrarea userilor se face prin Twitter, deci problemele de securitate a datelor sunt administrate de serviciul gazda
postarea de anunturi si culegerea de anunturi se face prin Twitter care filtreaza continutul cu caracter malefic (XSS, cracking, etc.)
serviciul nu stocheaza date decat, probabil, la nivel de cache pentru a-si implementa sistemul de cautare pe calupul de mesaje deja colectat. Aceasta face posibila lansarea pe o masina cu performante modeste, deci un cost de scazut de operare.
continutul pe larg al anunutului de angajare este stocat de alt serviciu pe alt site.
scalabilitatea este o problema care va fi rezolvata de Twitter. Cache-ul pe care presupun ca il foloseste microjobs il fereste de inactivitatea periodica a serviciului Twitter.
Dezavantaje
Este un concept interesant pe care nu l-am mai vazut incercat pana acum, dar vad cateva dezavataje ale serviciului microjobs.ro:
Necesita interventie umana
Desi administrarea continutului se face de catre sistemul gazda, microjobs.ro este predispus troll-ilor. Un troll intr-un social network este orice de la un spamer care vrea sa isi aduca anuntul la suprafata prin postari frecvente pana la un om plictisit care va abuza de sistem postand mesaje care nu au nici o legatura cu scopul site-ului.Acest tip de useri aduce dezavantaje fiindca forteaza developerii sa intarzie dezvoltarea unor feature-uri creative pentru a construi mecanisme de inlaturare a continutului nepotrivit.
Filtrarea mesajelor se face fie manual, prin interventia unui editor, fie automatizat. Este complicat sa iti faci machine learning pana la un nivel la care poate sa excluda automat mare parte din amenintarile la adresa calitatii serviciului, deci raman la presupunerea ca administrarea se va face de catre oameni.
Atat timp cat serviciul nu se poate intretine singur eu il numesc monkey-driven.
Predispuns la mult zgomot
Desi joaca un rolul unui semi-agregator de job-uri, microjobs nu permite nici un fel de sortare semantica. Mesajele vin calup la fel ca pe Twitter. Zgomotul este mare atunci cand esti cu adevarat interesat sa urmaresti o clasa de job-uri definita de anumiti parametri – companie, nume job, oras, etc.
Nu foloseste la ceva concret
Dincolo de o intrupare similara lui zvonit.ro - serviciu care aduce la suprafata mesaje pe twitter care includ constructia #zvon, microjobs nu aduce beneficii directe. Nu ma pot abona la liste de joburi dupa filtre si primesc mult zgomot daca aleg sa il urmaresc din contul de Twitter.
Nu cred ca scalabilitatea serviciului va fi o problema pentru ca nu il vad ajungand departe. Nu aduce beneficii dincolo de propagarea unor anunturi de angajare.
Concluzie
Microjobs a fost cu siguranta o joaca tehnica interesanta dar avand in vedere ca nu aduce beneficii palpabile utilizatorilor sai ramane doar un experiment cu API-ul de Twitter. Vad mai multa utilitate in existenta sa drept serviciu conex unor site-uri solide de joburi precum jobjob.ro, jobber.ro, sau bestjobs.ro.
Fiindca nu rezolva nici o problema nu vad cum aceasta aplicatie ar putea fi monetizata astfel incat sa se merite intretinerea sa. Probabil va ramane doar la nivel de experiment.
Mi-ar placea sa vad cum parerea mi-e contrazisa de catre developerii din spatele microjobs.ro care ii vor aduce un plus de valoare printr-un feature cu adevarat inovator si util.
Pentru a-ti pune continut pe iPod trebuie sa folosesti programul iTunes de la Apple.
In iTunes pot sa imi copii manual continutul pe player sau pot alege sincronizare automata.
Cei care au conceput functia de sincronizare automata la iTunes presupun ca nu s-au gandit ca vom ajunge in asa hal incat sa detinem mai multe masini de lucru.
Daca bifez sincronizarea automata aceasta imi va exermina tot continutul de pe iPod si imi va copia doar ce am selectat de pe masina curenta. E o prostie magistrala pentru ca am doua masini de lucru: un PC si un Mac.
de pe PC imi iau muzica ocazional.
Mac-ul este masina de zi cu zi pe care am podcast-uri care se updateaza zilnic: stiri de pe CNN, stiri tehnice de la CNET, Yahoo Developer Center podcast, animatii … chestii cat se poate de legale.
Totusi, ca sa imi sincronizez doarpodcasturile trebuie sa fac o actiune de click pe un nenorocit de buton. Asta mi-e pedeapsa pentru ca nu ii dau voie lui iTunes sa imi “automatically manage music and video” – actiune care mi-ar rade toata muzica.
Apple presupune in iTunes ca am o singura masina sau sunt un fel de ciudat care isi sincronizeaza toate compurile pe care lucreaza – greseala!
Cat timp sunt la servici am iPod-ul in dock (o caruta de bani si ala) care e tot timpul conectat la Mac. Mi-ar placea ca atunci cand sunt gata de plecare sa am deja cele mai proaspete podcasturi gata copiate pe dracovenia aia de player.
Dar nu, acum trebuie sa am rabdare sa dau un click pe “Sync” si sa astept copierea continutului – uneori cativa giga seriosi de video / audio.
iTunes are multe greseli dar imposibilitatea de a sincronza separat continutul video / muzica / apps in functie de masina la care e conectat playerul mi se pare un bug fundamental. In bug tracker-ul de la Adobe acesta ar figura la severitatea cea mai mare: Crash / Data loss.
Aici Apple pierde puncte cu galeata din partea mea pentru ca imi folosesc zilnic iPod-ul.
Lucrarea de disetratie a lui Leslie Jensen-Inman trateaza problema ca sistemul educational din US, UK si Belgia nu este suficient de perfomant in pregatirea viitorilor web designeri / developeri.
Viteza cu care evolueaza tehnologiile necesare pune probleme sistemului educational care este incapabil in a se adapta rapid la aceste schimbari. Practic, ceea ce esti invatat in primul an de studiu va fi de mult timp iesit din uz in anul al treilea si nu mai esti util potentialilor angajatori.
Desi nu se aplica Romaniei, o tara cu mult in urma oricarei forme de sistem educational modern, mi-ar placea sa vad initiative private care iau in serios pregatirea unor web designeri si web developeri capabili sa rezolve probleme curente din mediul online.
Probabil cele mai utile 10 minute pe care le poti petrece intelegand motivele pentru care a aparut criza financiara actuala.
Daca esti un om care este predispus sa gandeasca folosind cu precadere partea dreapta a creierului (culori, forme, creativitate) ai sa apreciezi acest scurtmetraj.
Am gasit pe frontnews.ro un articol destul de prost.
De curiozitate am mai stat prin site ca sa ma minunez.
Pe langa interfata foarte groaie am dat iar de developeri lenesi.
Pagina de inscriere la newsletter are greseli din punct de vedere al consistentei si al usability-ului
Screenshot frontnews.ro
Greseli:
Desi textul sugereaza trei nivele de frecventa “instant, zilnic saptamanal” sunt controale doar pentru doua intervale “zilnic” si “saptamanal”.
Controlul de tip checkbox pentru frecventa nu este potrivit.
Se preta un radio button group.
Ori zilnic / ori saptamanal. Asta scutea o verificare de inclusivitate in codul server side. (“saptamanal” include “zilnic”, deci daca ambele sunt selectate se va face default pe “saptamanal”).
Ce mi-ar placea sa vad
Un newsletter system ceva mai inteligent. Mai ales pentru o aplicatie cu un volum mare de date si categorii.
Un scenariu simplu: in jobul de zi cu zi e important sa primesc frecvent stiri despre “Social & Economic” insa timpul nu imi permite sa urmaresc zilnic “Arts & Lifestyle”. Vreau o interfata care imi permite sa ma inscriu la intervale de frecventa diferite in functie de categorie.
Acum vreau un sistem suficient de abstractizat incat sa poata fi implementat cu usurinta in proiecte care necesita newsletter management.
Tocmai ti-am dat o idee de afacere / proiect. E un sambure.
Crezi ca poti face ceva stralucit din asta?
Ce exista deja
Evident ca viata ne-ar fi mult mai simpla daca mai multi oameni ar fi power users, ar sti ce inseamna feed-uri si RSS, ar folosi agregatoare de continut si ar avea portabilitatea datelor pe infrastructuri “cloud” de tip Netvibes si Google Reader.
Nu vom ajunge niciodata la aceasta nirvana tehnologica pentru ca userii nu sunt tech-savvy, nu sunt interesati sau au un simt acut de posesivitate a datelor: “ceea ce e in inbox e la mine”.
Adoptia tehnologiei evolueaza in ritmul celor mai dezinteresati oameni.
