Nov 22, 2009 0
Timp de trei zile am fost la Sibiu pentru niste odihna si relaxare.
Am condus pe drumuri libere, pe Autostrada A1 si pe Valea Oltului, iar in Sibiu am stat la o pensiune curata si comoda pe bani putini. Am vazut multe obiective istorice si am batut la pas mare parte din Sibiu.
A fost bine!
Nov 17, 2009 2
Azi dimineata am plecat de acasa la 6:55 ca sa evit traficul greu datorat grevei Metrorex.
Am tras masina in parcare la Adobe la ora 9:35.
Mi-au luat 2 ore si 40 de minute si un consum mediu de 25% sa parcurg 12 km.
Inuman!
La altii
In Dubai se construieste un sistem de metrou complet automatizat.
Si gurile rele vor spune: “da ba, dar acolo e Dubai!”. Asa romane, plafoneaza-te si plange-ti de mila, nu cauta sa fii mai bun decat cei buni, cauta sa fii mai smecher decat cei fraieri!
Nov 16, 2009 2
Prin bunavointa de mai sus am primit un LCD de 24”.
Noul monitor imi inlocuieste vechiul Dell de 19” si vine in plus cu 2 porturi DVI, HDMI, card rearder, inclusiv CF. Mai are foarte multi conectori pe care probabil nu am sa ii folosesc.
Ce am apreciat la noua jucarie este factorul plug-and-play si atat cu Mac-ul. L-am legat prin DVI la laptop si a rulat nativ la 1920*1200 px, cu tot ce ii trebuie pentru porturile USB, card reader, audio si culori foarte bune.
CD-ul cu drivere imi este inutil dar imi aduce aminte de vremurile triste pe PC.
Oct 16, 2009 1
A plouat in Bucuresti.
Azi am strabatut Bulevardul Unirii in 60 de minute. Bulevardul are o lungime e 4 km si din asta rezulta o viteza medie, de 4km/h. Am ajuns la servici in acelasi timp necesar unei echipe de fotbal sa-si ia o bataie crunta: 91 de minute.
Oct 5, 2009 0
Am plecat de vineri foarte dimineata din Bucuresti si am urcat in Bucegi pe traseul Busteni – Jepii Mari. Am luat o stanga gresita pe la Piatra Arsa si am lungit traseul la de la 5 la 7 ore, dar am ajuns inainte de inserat la cabana Babele unde am ramas peste noapte.
A doua zi s-a stricat vremea si nu m-am mai incumetat sa ajung pana pe vf Caraiman, dar m-am bucurat de niste peisaje deosebite. Muntii au darul de a te face sa te simti mic.
Am pus cateva poze din drumetie intr-un set pe Flickr. Nu sunt mandru de unele. Cred ca shutter-ul camerei incepe sa dea semne de capitulare. Am peste 50.000 de cadre trase cu el.
Sep 9, 2009 4
Am plecat din Bucuresti vineri, 28 august, avand kilometrajul de la masina sub 3000km. Duminica seara, pe 6 septembrie, am revenit in capitala cu indicatorul la 5099km.
Durata: 5 zile
Distanta parcursa: 1492 km
De fapt in concediu, timp de 9 zile, am facut peste 2100 de km. Nu am pus la socoteala si drumul Bucuresti – Piatra Neamt si vizitele din zona care au cumulat vreo 600km.
Cei 1492 km reprezinta distanta pe traseul Piatra Neamt – Bucuresti – Drobeta Turnu-Severin – Orsova – Baile Herculane – Hunedoara – Deva – Sibiu -Bucuresti.
Combustibil: 95,2 de litri de benzina gustoasa consumata pe traseul descris mai sus.
Consum mediu: 6.3 L / 100km ceea ce mi s-a parut exemplar avand in vedere tipurile de drum pe care am condus: oras, autostrada pe care mi-am depasit recordul de viteza ;) , foarte multe serpentine, drum de campie si drum accidentat. Pe traseul Drobeta Turnu-Severin – Orsova – Herculane am oprit de multe ori la semafoare pentru ca drumul era in constructie.
Sunt sigur ca pot si mai bine. Trebuie sa mai invat.
Radare de viteza: o multime, dar nu am prins niciunul pentru ca mi-am luat detector “de-ala scump si bun” inainte de a pleca la drum.
M-a scapat cu siguranta de 3 radare pe care nu le-as fi observat. Totusi am zburat cu peste 60km/h pe langa o camera, undeva prin campie. Daca mi-o veni amenda acasa, eu sa fiu sanatos.
In zona Sibiului sunt niste pacaleli de zile mari. Am crezut ca e detectorul stricat cand am vazut in zare o silueta de masina a politiei rutiere parcata pe marginea drumul in stil radar. Pe masura ce m-am apropiat mi-am data seama ca ceva nu e in regula cu silueta. Trec pe langa ea si observ ca e doar un carton cu forma si insemnele de masina de politie. Am incetinit mult pentru ca m-a speriat. Ieftin si eficient. Cu mine a mers :)
In mai putin de 3 luni am facut peste 5000 de km cu masina.
In ritmul asta ajung rapid la momentul in care trebuie sa o duc la rasfatat in revizie.
Sep 9, 2009 1
Dupa ce am stat peste noapte in Sibiu la un hotel extraordinar, dimineata cu noaptea in cap si lumina difuza ne-am asternut la drum. Am hranit rezervorul, am luat un set de Red Bull si am plecat curajos printre munti.
Am mers cu bine prin Valea Oltului probabil si pentru ca duminica dimineata nu au circulat prea multe tiruri. Peisajele sunt extraordinare! Singurul lucru pe care il regret la drum este ca nu pot sa fac poze in timp ce conduc.
Dupa Ramnicu Valcea ne-a prins ploaia, iar stergatorul meu nu a facut fata. Am tras pe dreapta asteptand sa se potoleasca vremea. Am stat pe dreapta vreo doua ore. Am scultat radio Guerilla, am tras un pui de somn rapid dar ploaia tot nu s-a oprit.
Cand s-au mai linistit apele am plecat din loc dar imediat ce am trecut de 30km/h nu am mai vazut mare lucru. Am tras pe dreapta speriat, din nou. In ploaie, vant si frig am tot incercat sa repar dracia de stergator.
Pana la urma tot un bucurestean m-a scos din necaz. A tras omul langa mine si spre norocul meu avea un intreg service auto inghesuit intr-un Renault Clio. Cu forta bruta, 2 patenti si multa determinare am reusit sa indoi tija de care se sprijina setergatorul incat sa pot sterge cum trebuie parbrizul.
Ud, zgribulit dar cu sufletul impacat am continuat drumul pe ploaie.
Spre ora 5 dupa-amiaza valsam cu placere inapoi in Bucuresti.
Desigur, mi-a luat o ora ca sa ajung de la capatul autostrazii A1 pana la mine in fata blocului, dar m-am bucurat sa fiu in pseudo-siguranta haosului de capitala.
Sep 8, 2009 4
Am aparut pe coperta revistei Breathe!
Daca poza ti se pare cunoscuta este pentru ca mi-am photoshopat fata acum multi ani si mi-am pus-o pe flickr.
Aparent “Breathe” este proiectul unui student la arte digitale din Sidney, Australia.
Breathe is a free publication for people to take and it will be displayed and/or given away at gyms,
medical centres, and pharmacies. It involves issues such as environments, pollution, sports, health & fitness, etc.
Poza are indicatorul de Copyright pe Flickr si nu mi-am dat acordul ca sa apara pe hartie, dar sincer mi se pare o chestie deosebita.
De data asta cred ca il las sa scape :)
Sep 7, 2009 4
M-am trezit dimineata ca sa prind liber la castelul Corvinilor din Hunedoara. Biletul de intrare pentru, inca studentul din mine, a fost 4 RON iar taxa foto a constat in 5 RON. In schimbul taxei foto, bani decenti, nu 10 RON ca la Sarmizegetusa la mormanul de bolovani, am primit un ecuson special de purtat.
Mi s-a parut o solutie foarte inteligenta, ca sa nu tot fii luat la bani marunti de supraveghetori.
Castelul Corvinilor e deschis dar anumite portiuni se afla in reconditionare. Munca facuta cu respect pentru vestigiul istoric. La Sarmizegetusa am vazut niste bolovani carpiti cu un ciment, probabil facut de badea Ion din sat. La castel la Hunedoara lucra cu multa grija o echipa de oameni.
O femeie lucra la imbinarile dintre arcadele sculptate. Si lucra cu atata grija incat sa pastreze aspectul vechi al constructiei. Mi-a placut atentia la detalii de care au dat dovada restauratorii judecand dupa cum arata partea noua a castelului.
A fost bine pentru ca am mers dimineata la castel. Pe la ora 9:30 curtea era aproape goala si era liniste. Am facut o multime de poze si mi-am permis multe cadre wide fara sa ma deranjeze prezenta turistilor.
La un moment dat am facut cu Vlad cale intoarsa pana la masina sa luam trepiedele. Am gasit multe scene deosebite in interiorul turnurilor intunecate si un set de poze blurry sau noisy nu le-ar fi facut cinste.
In Sala Cavalerilor am gasit un barbat care canta ceva in stil medieval la un vibrafon. Vibrafonul seamana cu un xilofon, insa dalele de lemn sunt inlocuite cu unele dintr-un aliaj de aluminiu Pana acum nu stiam ca exista asa ceva.
Omul a fost foare dragut cu noi si ne-a povestit despre instrument, despre cum e folosit in Jazz, despre Garry Burton care i-a fost mentor si cum nu gaseste oameni seriosi impreuna cu care sa cante jazz de calitate – “mai mult decat Bossa Nova”. “Chinezu’”, dupa cum a spus ca il numesc prietenii, are o intelegere cu cei de la castel sa cante muzica medievala in Sala Cavalerilor, dar mi-a marturisit ca dupa ce se termina programul adora sa ii rasune holurile a jazz, in timp ce studiaza instrumentul. Un tip deosebit, deschis si sincer.
Multe poze de la Hunedoara gasesti in celalalt cont de-al meu pe Flickr. Am atins limitele free ale contului personal.
Dupa Hunedoara, am plecat spre Deva cu gand sa vedem cetatea. In Deva m-am chinuit cu locul de parcare langa stadion pentru ca era meci. Jucau ai nostri cu ai lor, atat stiu despre fotbal. Cetatea era inchisa asa ca toate eforturile de inghesuire cu masina au fost inutile.
In zare se vedeau noi de ploaie dar am decis sa mergem spre Sibiu. Pe drum am prins o ploaie zdravana dar am fost bucuros de reparatia celor de la Cobalcescu. Cu o saptamana inainte de concediu, pe Dorbanti in Bucuresti, mi-a facut unul stergatoarele fundita. Mi-a indoit din bratul metalic ambele stergatoare si daca se declansau senzorii de ploaie riscam sa-mi trag niste zgarieturi de toata frumusetea pe parbriz.
La service baietii si-au facut numarul de magie si le-au indreptat dar bratele trebuie schimbate neaparat si costa o galeata de bani.
Dupa ploaia torentiala, in Sibiu in parcare Vlad se uita la parbriz si imi zice: “N-o sa-ti placa asta!”. Ma uit si vad doua zgarieturi semicirculare pe unde trecusera stergatoarele. O parte metalica a fiecarui stergator atingea cumva parprizul. Cand le-am folosit cate putin nu s-au manifestat, dar la un drum de o ora pe ploaie torentiala in care stergatoarele au tras la cadenta mare metalul mi-a sapat doua canale semicirculare.
Ofticat pe artistul care mi-a facut paguba initiala, m-am pus sa incerc sa indrept bratul metalic. Nu am reusit decat sa rup niste bucati de plastic esentiale pentru lamela stergatorului din dreptul soferului. Fuguta in Kaufland, caut ceva cu care sa-mi prind la loc stergatorul si gasesc banda adeziva serioasa. Genul ala de serioasa: daca vrei sa legi un cadavru care sa ramana cadavru.
Am stat in ploaie, frig si vant incercand sa-mi carpesc stergatorul. Nu puteam sa plec la drum fara el. Cel de la pasager nu facea fata incat sa le interschimb. In Sibiu ploua, iar strazile sunt de asa natura incat au ocolit tot centrul istoric. Astfel am decis ca Sibiu nu merita, eram suparat, obosit (era deja ora 18:00), si nu vroiam decat sa plec spre casa.
Spre Valea Oltului, despre care am fost avertizat ca e plina de serpentine si se circula cu viteza, se aratau niste nori grei de furtuna, dar mi-am luat inima in zimti si am plecat. Se lasa intuneric in curand. Dupa 15 Km am prins si prima ploaie torentiala. Stergatorul de la sofer a capitulat. Nu mai vedeam nimic, masini din spate, masini din fata!
Am mai mers speriat cateva sute de metri orbeste prin ploaie si am tras intr-o parcare de tiruri.
Atunci am hotarat ca nu merita sa ne sinucidem pe drumul ala in conditiile date. Ne-am intors in Sibiu cu gand sa ne odihnim peste noapte si sa gasim o solutie pentru stergator. In Sibiu am cautat cu GPS-ul o gramada de locuri de cazare. Ce nu stie GPS-ul e ca in Sibiu sunt foarte multe strazi cu sens unic, implicit cu acces interzis la celalalt capat. Mai mult m-a incurcat asa ca dupa o ora de condus bezmetic am lasat masina la hotel la Ibis. 69 Euro pe noapte ni s-a parut foarte mult asa ca am plecat pe jos sa ne cautam cazare.
Si am cautat, mult! Strazi intortocheate, frumoase, dar derutante. Am gasit pensiuni dar peste tot era ocupat. Am vazut hoteluri care sigur erau mai scumpe decat Ibis. Ne-am ratacit prin piete unde sunt o multime de oameni si vazatori de artizanat. Am prins si festival si cantare dar nu puteam sa ma bucur pentru ca stiam de necazul pe care il am cu masina, si nu aveam loc de cazare si era asa de rau. Ma simteam deznadajduit.
In Piata Mare Vlad a vazut un hotel de 3 stele. Arata scump de la intrare dar trebuia sa il incercam. Intram pe niste scari de marmura alba, trecem pe langa statuete, picturi si tamplarie sculptata in stil vechi. Mirosea a scump.
Receptia era sus si noi ne rataceam. Un barbat vine din spate de mana cu un copil. Ne-a aratat drumul spre receptie si am luat-o mai departe pe scari. Ajungem la receptie si vedem 250 RON camera dubla. Au! Scump, nici macar nu mai intrebam si ne intoarcem cu coada intre picioare sa plecam. Barbatul de mai devreme ne vede si ne intreaba daca nu am gasit loc. Noi ne codim si omul intelege situatia: “Nu va incadrati, nu-i asa?”. Ii povestim cum nu gasim loc la pensiuni si mai cautam unde sa dormim. Ii povestesc putin si de masina. Se vede pe fata lui ca il framanta ceva. Ne intreaba cat vrem sa dam si Vlad zice 150 RON mai cu jumatate de gura. Deja cheltuisem o multime de bani pe drum si sederea in Sibiu nu era bugetata.
Omul se uita la noi cu mila, se duce la receptie si ii spune unui tip de la receptie sa ne ia cu 150 de RON ca avem probleme, ca stam pe drumuri si ca suntem vai de oboseala noastra. Barbatul era, cred, proprietarul hotelului. Am judecat dupa cum il ascultau cei de la receptie si cei veniti sa ne ajute cu camera.
Si hotelul AM Ring din Sibiu, nu e orice hotel. E situat fix in Piata Mare din Sibiu, e foarte luxos, iar 3 stele nu ii fac cinste. Mi-a fost dat sa stau odata in viata la Mariott de 5 stele si nu s-ar fi comparat cu AM Ring. Camerele sunt curate si moderne dar facute in stil vechi, cu tablouri de calitate, paturi sculptate in lemn, mini-bar ascuns cu mult gust intr-o noptiera din lemn sculptat. Baia regeasca, lux, frate!
Am fost profund impresionati de gestul barbatului caruia nu am avut timp sa ii multumim pentru ca s-a facut nevazut in timp ce noi completam actele de cazare. Nu mi s-a intamplat niciodata sa primesc atata bunavointa din partea unei persoane cand ma aflam intr-o situatie atat de complicata. Si omul stie ca pierdut 100 RON pe cazarea noastra, dar se vedea ca a facut-o cu tot sufletul. Impresionant!
Ne-a placut foarte mult la AM Ring in Sibiu si am hotarat cu Vlad ca ne vom intoarce si vom sta cu multa placere, si cu bilet intreg.
Spre seara eu am mai plimbat strazile. M-am proptit in laptop la o terasa si am incercat sa judec situatia vremii pentru ziua urmatoare. Trebuia sa ajungem neaparat in Bucuresti. Am facut trasee, am stat cu harti topografice pe monitor, am consultat probabiliati de ploaie, am cautat in arhiva stirilor sa vad restrictii pe Valea Oltului, si am butonat frenetic, ca intr-o stare de flow. Niste gagici de langa priveau captivate la moldoveanul cu Mac plin de stickere care facea cifrele si hartile sa zboare in stanga si in dreapta. M-am simti admirat :)
Am decis cu Vlad ca trebuie sa plecam foarte dimineata ca sa evitam aglomeratia de pe Valea Oltului si o eventuala restrictie de circulatie intre orele 9 si 12 pentru consolidarea stancilor.
Nici macar n-am mai mancat. Ne-am culcat devreme cu putina frica in gand pentru ziua urmatoare dar cu linistea ca avem unde sa punem capul pe perna.
Sep 5, 2009 0
Aseara scriam postul pentru ziua 3 si a picat netul in timpul unui submit. S-au dus pe apa ethernetului cateva paragrafe.
Azi noapte am dormit agitat pentru ca m-au supt de zor o escadrila de tantari. Acum se lafaie haotic prin camera, grasi de sange.
Vlad s-a trezit mai tarziu si dupa ce se pune in miscare bem o cafea si ne ducem la castel.
Zilele astea e un festival in Hunedoara. Festivalul verii sau berii, n-am inteles prea bine pentru ca fata de la receptie are un accent funky. Am fost aseara sa vedem ce se intampla. Un kitch trist cu manele, carne fripta si jucarii sclipitoare. La alte evenimente te astepti sa vina unul sa cante cu gura. Aici au adus pe scena o gramada de copii – preadolescenti care cica danseaza.
Nu mi-a placut. Aseara m-am culcat devreme.
