VândPupăză

Il aveam planuit de cateva zile – un weekend in Vama Veche. Am plecat de vineri seara din Bucuresti ca sa evit traficul de sambata dimineata pe care l-am prins ultima oara cand eu si alti 130.000 de oameni am hotarat ca ar prinde bine o balaceala in apa marii.

Trafic de vineri seara

Am iesit din capitala pe la ora 19:00 iar traficul a fost lejer. Am ascultat sfatul unui coleg care mi-a sugerat sa trec prin Slobozia. A mers bine. Mi-a imprumutat un aparat GPS dar m-a avertizat ca atunci cand intru in orase mari sa ma iau dupa indicatoare, nu dupa jucarica. Evident ca am uitat asta si pentru ca mi-am pus Slobozia drept punct intermediar aparatul m-a dus pana in centrul orasului, apoi m-a scos pe acelasi traseu ca sa imi continui drumul. Asta mi-a lungit drumul cu vreo 15 minute dar a fost ok. Slobozia e mica :)

155km/h

Pe autostrada am muscat mai mult din acceleratie si mi-am stabilit un nou record personal – 155km/h. Pana acum nu am mai fost cu o viteza atat de mare. Sunt cuminte. Am tinut 150-ish pentru cateva secunde, dupa care am revenit la viteza de croaziera pentru autostrada. Stiu ca pentru unii e de ras, dar pentru mine a fost ceva deosebit – o doza de adrenalina binevenita. Nu sunt zmeu si mi-e ok la o viteza mai mica. Imi place sa ma simt in control. La peste 130km/h simt ca masina e o bestie care nu vrea sa ma mai asculte si abia asteapta sa ma muste.

“Ati depasit limita de viteza”

Tot drumul vocea doamnei din GPS m-a frecat cu mesajul “Ati depasit limita de viteza”. Asta pentru ca hartile nu erau chiar la zi iar localitatile in care limita era de 70km/h erau prilej ca tanti sa ma traga de manecuta pentru ca ma vroia la 50km/h. Desigur softul are niste bube pentru ca la inceputul autostrazii imi afiseaza limita de 50 km/h si evident ca vocea se isteriza cand identifica 130km/h drept viteza de deplasare.

Daca vrei sa nu te simti singur la drum lung, ia-ti o doamna GPS pentru ca e a dracu’ si nu te iarta nici cu 2 km/h peste limita. O sa te tina de vorba tot drumul. Ea te umple de draci, iar tu descoperi combinatii carnale / sexuale foarte variate din vocabularul tau.

Vocea e la fel de scumpa atunci cand virezi intentionat gresit in oras. Doamna GPS se miauna la tine si te implora sa te intorci. Desigur, “intoarceti unde aveti posibilitatea”, apoi brusc: “intoarceti ACUM!”. Pana la urma cel mai destept cedeaza asa ca GPS-ul recalculeaza ruta. Sunt sigur ca uneori ar fi vrut sa-mi dea un drum care se infunda, numai de-al dracu’ sa se razbune.

Cortul din Vama

La ora 00:00 sambata parcam pe plaja din Vama Veche. 5 ore pe timp de noapte a fost ok la un drum de 330km pentru mine. Inca nu am detector de radar.

De la bun inceput am plecat cu gandul de a sta in cort pentru 2 nopti. Mi-am luat sac de dormit, altcineva a adus cortul si toti 5 din masina am montat scoverja de polyester pe o usoara ploaie. Ne-am gasit un loc foarte bun – credeam noi.

Am parcat masina la 2 pasi de plaja si am montat cortul la 10 metri de apa. Intre doua terase. Cu boxe. Mari! Zgomotoase! Cu stiluri de muzica total diferite. Needless to say, somnul a fost cel putin dificil.

O baie in mare la ora 03:00

Dupa ce Jamayk mi-a facut o cinste cu o bere la terasa ne-am luat inima in zimti si ne-am bagat la o baie in mare. Se intampla pe la ora 3 dimineta. Evident ca am fost reticent. Am dat-o la intors ca e frig, ca e noapte, ca sunt obosit. Pana la urma am sarit in balta si m-am bucurat de apa calda pe intuneric. A fost o senzatie extraordinara! Sa inoti in mare pe intuneric departe de vuietul teraselor iti ofera un sentiment de libertate greu de explicat. Nu trebuie sa iti explic. Trebuie sa o faci macar odata!

Panarama mare, galagie si mizerie

Am cautat ceva liniste in Vama. Am mers la mare ca sa ma gandesc, sa ma linistesc din ritmul frenetic de la servici si din traficul de Bucuresti.

Credeam ca daca o sa stau la cort, chiar si 5 intr-un cort de 4, o sa fie liniste. In Vama nu e asa. E multa galagie. Sunt multe terase si fiecare vrea sa dea muzica mai tare. Sunt tot felul de oameni – de la baietelul delicat de Dorobanti care si-a parcat Porsche Cayenne-ul de-am curulea pana la tipul pe motocicleta pentru care toate bagajele sale sunt deja pe el. Oameni cu bani, fara bani, cu chef de distractie, cu chef de cearta, teribilisti, speriati si nesiguri. In Vama Veche populatia de vara e foarte pestrita. Si e multa galagie!

Mi-am gasit pana la urma un loc pentru liniste. M-am plimbat singur pe plaja si am lasat apa sa-mi ude picioarele. Am avut ocazia sa dau volumul la minim. Am ajuns si in zone pustii de pe plaja si acolo m-am putut gandi in pace.

Momentele speciale nu se trag cu blitz

Am privit luna cum se reflecta in valurile marii agitate. Am vazut-o si pe tipa singura de langa mine care ofta nostalgic si se chinuia sa faca poze cu blitz la toata scena cu o camera compacta. Mi-am dat seama ca unii nu percuteaza. Nu doar tehnic. Sunt unele momente in viata pe care trebuie sa le simti, sa le privesti si sa le tii pentru tine. Daca inseamna ceva special pentru tine, nu trebuie sa incerci sa-l imortalizezi. Ii vei fura magia.

Am lasat-o sa se chinuie. Vroiam sa intru in vorba cu ea si sa ii explic inocent ca blitz-ul ei nu bate la mai mult de 5m iar luna si reflexiile luminii sale in valuri sunt putintel mai departe. Sigur acasa se va bucura de niste poze negre imaculat, dar o sa isi aduca aminte ca era acolo si se chinuia sa le pozeze, nu-i asa?

Micro-photowalk la malul marii

Jamayk si-a dorit mult sa faca poze la mare asa ca a doua zi am facut un micro-photowalk, un “fork” de Photowalk, daca esti mai tehnic. Cand revenitm in Bucuresti o sa facem un “merge” la loc cu grupul de pozari.

Jama si-a montat un tele si a tras niste cadre interesante cu oamenii inghititi de valuri (o sa puna si el poze).

Eu am tinut obiectivul wide si am descoperit niste unghuri deosebite.

L-am pus pe Jamayk sa-mi faca si mie poza in unghiul descoperit si cred ca pot s-o arat si altora drept “poza de about” – ceea ce imi aduce aminte ca eu nu am continut pentru pagina de about.

Se putea ca Jama sa nu fie bantuit de ghinion atunci cand are pofta de poze? Evident ca a ramas fara baterie pe cand ii era cheful mai mare. :) E un progres pentru ca la primul Photowalk, la care a venit cu entuziasm, nu avea bateria in camera.

Am pus un set cu  poze din Vama Veche pe contul de Flickr.

O bere pe plaja

Am vrut sa merg la mare, sa stau cu fundul in nisip si cu o bere in mana sa ma uit la mare si sa nu mai conteze nimic. Am facut-o si pe asta pana la urma. Asta cand s-a inteles ca am nevoie de momente in care nu vreau sa vorbesc cu nimeni. Nu am nimic, dar nu vreau sa vorbesc. Vreau timp pentru mine fara sa trebuiasca sa ma simt vinovat pentru asta.

De asta am vrut la mare.